Aromaterapia, sau terapia cu uleiuri esențiale, se referă la o gamă de terapii tradiționale, alternative sau complementare care utilizează uleiuri esențiale și alți compuși aromatici ai plantelor.
Uleiurile esențiale sunt folosite de aproape 6.000 de ani, cu scopul de a îmbunătăți sănătatea sau starea de spirit a unei persoane.
Asociația Națională pentru Aromaterapie Holistică (NAHA) din S.U.A. definește aromaterapia ca „aplicația terapeutică sau utilizarea medicamentoasă a substanțelor aromatice (uleiuri esențiale) pentru vindecarea holistică”.
În 1997, Organizația Internațională pentru Standarde (ISO) a definit sursă de încredere un ulei esențial ca un „produs obținut din materie primă vegetală, fie prin distilare cu apă sau abur, fie din epicarpul fructelor citrice printr-un proces mecanic sau prin distilare uscată. ”
S-a constatat că o gamă de uleiuri esențiale au diferite grade de activitate antimicrobiană și se crede că au proprietăți antivirale, nematicide, antifungice, insecticide și antioxidante. Aromaterapia include și masaj, aplicații locale și prin inhalare.
Cu toate acestea, utilizatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că produsele „naturale“ sunt, de asemenea, substanțe chimice, și ele pot fi periculoase dacă sunt utilizate în mod greșit. Este important să urmați sfaturile unui profesionist instruit atunci când utilizați uleiuri esențiale.
Folosirea aromaterapiei
Aromaterapia este utilizată în mod normal prin inhalare sau ca aplicație topică.
Inhalare:
Uleiurile se evaporă în aer folosind un recipient difuzor, spray sau picături de ulei, sau inhalate, de exemplu, într-o baie de aburi. Pe lângă faptul că oferă un miros plăcut, uleiurile de aromaterapie pot oferi dezinfecții respiratorii, descongestionare și beneficii psihologice. Inhalarea uleiurilor esențiale stimulează sistemul olfactiv, partea creierului conectată la miros, inclusiv nasul și creierul.
Moleculele care intră în nas sau pe gură trec prin plămâni și de acolo, în celelalte părți ale corpului. Pe măsură ce moleculele ajung la creier, acestea afectează sistemul limbic, care este legat de emoții, ritmul cardiac, tensiunea arterială, respirație, memorie, stres și echilibrul hormonal. În acest fel, uleiurile esențiale pot avea un efect subtil, dar holistic asupra corpului.
Aplicații topice:
Uleiurile de masaj și produsele de îngrijire a băii și a pielii sunt absorbite prin piele. Masarea zonei în care urmează să fie aplicat uleiul poate spori circulația și crește absorbția. Unii susțin că zonele care sunt mai bogate în glande sudoripare și foliculi de păr, cum ar fi capul sau palmele mâinii, pot absorbi uleiurile mai eficient.
Uleiurile esențiale nu se aplică niciodată direct pe piele. Ele trebuie întotdeauna diluate cu un ulei de suport. De obicei concentrația constă în câteva picături de ulei esențial la 28 de grame de ulei de suport. Cele mai comune uleiuri de suport sunt uleiul de migdale dulci sau uleiul de măsline.
Pentru a face un test de alergie:
Diluați uleiul esențial într-un ulei de suport la concentrație dublă decât intenționați să-l utilizați.
Agitați amestecul și frecați pe interiorul antebrațului, dacă nu există niciun răspuns alergic în termen de 24 până la 48 de ore, ar trebui să fie sigur de utilizat.
Unii oameni raportează că au dezvoltat alergii la uleiurile esențiale după ce le-au folosit de multe ori înainte. Dacă apare un nou răspuns alergic, individul în cauză, trebuie să înceteze să-l mai utilizeze imediat și să evite mirosul acestuia.
Pentru a obține o diluție de 0,5 până la 1%, utilizați 3 până la 6 picături de ulei esențial la 28 de grame de suport. Pentru o diluție de 5%, adăugați 30 de picături la 28 de grame de suport.
O concentrație maximă de 5% este, în general, considerată sigură pentru adulți.
Ingerarea sau înghițirea uleiurilor esențiale nu este recomandată. Luate pe cale orală, uleiurile, pot deteriora ficatul sau rinichii.
Ele pot duce, de asemenea, la interacțiuni cu alte medicamente, și pot suferi modificări neașteptate în intestin.
